Cooperația interbelică din județul Ialomița-Galerie foto cu documente din arhive(SJAN Ialomița)


  Dintre documentele studiate au fost cele care aparțin fondurilor arhivistice ale unor instituții cu un rol deosebit pentru dezvoltarea economică a județului Ialomița după primul război mondial,zonă eminamente agricolă la acel moment:Uniunea obștilor sătești și a cooperativelor agricole din județul Ialomița(anul înființării 1919) și Casa de credit a agricultorilor din județul Ialomița(anul înființării 1925),ambele având sediul în Călărași(reședință de județ în perioada interbelică).

Obiectivele principale ale acestora erau asemănătoare:încurajarea dezvoltării agriculturii și facilitarea asocierii,prin oferirea de asistență juridică(în cazul primei) sau de finanțare (în cazul celei de-a doua).

Structura consiliului de administrație al Uniunii Obștilor în anul 1919.Se remarcă un mod democratic de constituire al acestuia (reprezentanți ai unor obști  afiliate la Uniune)
Structura consiliului de administrație al Uniunii Obștilor în anul 1919.Se remarcă o manieră democratică de constituire a acestuia (reprezentanți ai unor obști afiliate la Uniune)

  Forme de organizare care ar părea destul destul de avansate pentru acele vremuri,astăzi inexistente.Sistemul economic din perioada interbelică a atras tot mai mult interesul istoricilor în ultima perioadă,simpla existență  acestor fonduri arhivistice oferind nu numai posibilitatea de a descoperi informații importante,ci și de a le transforma în soluții adaptate contextului actual.

O prevedere interesantă găsită  în statutele Uniunii Obștilor care astăzi ar fi eliminată din start.

O prevedere interesantă găsită în statutele Uniunii Obștilor care astăzi ar fi eliminată din start.

 

Băncile populare

În perioada interbelică,clădirile cele mai importante din centrul unei localități erau sediile Primăriei și Băncii Populare.Rolul unei asemenea instituții era de a asigura acoperirea nevoii de credit a țăranilor vulnerabili în fața fenomenului cametei.Răspândirea băncilor populare pe teritoriul României a fost favorizată de Legea băncilor populare sătești din anul 1903.

Cooperația din sistemul bancar are o istorie destul de îndelungată,părintele cooperativelor de credit rurale fiind considerat germanul Friedrich Wilhelm Raiffeisen care înființa în anul 1872 prima cooperativă regională de credit în localitatea Neuwied numită Banca Cooperativă de Agricultură pentru Renania.Sistemul implementat de acesta a fost popularizat pe pământ românesc de către bucovineanul Grigore Filimon la sfârșitul sec.XIX,care afirma următoarele:

Principiul fundamentalal sistemului Raiffeisen este garanţia reciprocă nemărginită,principiul unirii: toţi pentru unul şi unul pentru toţi“.

Bănci pe modelul Raiffesen (numite „însoțiri de economie si credit”) existau  la acel moment și în Transilvania.Numărul acestora a crescut constant după Marea Unire,ajungând în anii ”30 la aproape 9000 în toată țara.Cooperația în sistemul bancar a fost  sectorul cooperatist cu o dezvoltare de mare amploare și cu cea mai lungă existență.

  În orașul meu natal funcționa în această perioadă Banca Populară „Sprijinul”cu sediul în comuna Fetești-Gară.Avea în anul 1937 109 de societari înscriși,an în care are loc și o schimbare de denumire-Banca Populară „Sprijinul CFR” Fetești,după ce primește în rândurile acesteia membri care erau funcționari ai stației CFR din localitate.Dobânzile practicate erau următoarele:
-9% pentru societari ,9,5% pentru nesocietari(împrumuturi)
-2 % la depunerile spre fructificare (termen de cel puțin 6 luni).
          Din studierea proceselor verbale din anii 1933-1941 reies următoarele:ședințele acesteia se desfășurau în sala de conferințe a Depoului Fetești;făcea parte din Uniunea de Cooperative „Muntenia”(cooperație la nivel regional);acorda împrumuturi cooperativelor din localitate;opt procente din beneficiul net al băncii din anul 1934 a fost donat pentru construcția bisericii din Fetești Gară.
Proces verbal Ședință din 21 ianuarie 1936 a Băncii Populare Fetești.Pe ordinea de zi-modificarea statutelor băncii în conformitate cu legea pentru organizarea cooperației din 1935.
Proces verbal al  ședinței din data de 21 ianuarie 1936 a Băncii Populare Fetești.Pe ordinea de zi-modificarea statutelor băncii în conformitate cu legea pentru organizarea cooperației din 1935.

Cooperativa de consum „Salvarea țăranilor” Bordușani (anul înființării 1919)

Proces verbal privind situația cooperativei în anul 1929.(face parte din bilanțul contabil)
Proces verbal privind situația cooperativei.(face parte din Inventarul Bilanț )
Am ales cooperativa „Salvarea Țăranului” de la Bordușani datorită numelui extrem de sugestiv.Într-adevăr,o societate cooperativă de consum reprezenta o salvare pentru locuitorii zonelor rurale izolate care erau privați de accesul la cumpărarea produselor necesare pentru gospodărie.Pe lângă bogata ofertă de mărfuri,cooperativa mai deținea și un depozit de cherestea.A funcționat între anii 1919-1941,având 118 societari înscriși.
Cooperativa își încetează activitatea în ianuarie 1941 din cauza datoriilor acumulate de către debitori față de societate.Drept consecință,Banca Centrală Cooperativă a pus sechestru pe averea cooperativei.Multe cooperative își vor găsi sfărșitul într-un mod asemănător în anii ’40.
În volumul „Mareșalul Ion Antonescu.Secretele guvernării” ce cuprinde rezoluții ale conducătorului statului din perioada 1940-1944 există și o hotărâre (pg.121) care reflectă contextul acelei perioade:
1942,martie 21
O notă a Direcției secretariat către Mareșal rezumă ideile unui memoriu al Băncii Naționale,în care se arăta situația anormală de acordare a creditelor pentru însămănțări ,și face observații cu privire la rambursarea acestor credite.Se spune că Ministerul Agriculturii și Domeniilor a înaintat tabele cu creditele și se arată modul de cheltuire al lor,
Rezoluția:
Toți banii avansați de instituțiile statului agricultorilor sub formă de semințe sau inventar trebuie recuperați.Cine nu rambursează trebuie executat fără milă.Să se termine cu obiceiurile trecutului.
Statul a făcut greșeli.A jurat și a mințit.A fost imitat.I s-a plătit politica cu vârf și îndesat.De aceea s-a ruinat.Nu mai merge așa.Statul trebuie să dea primul exemplul al onestității și al respectului cuvîntului dat.Cetățenii trebuie să-l umeze.
Deci și Ministerul Agriculturii și In-coopul (INSTITUTUL NAȚIONAL AL COOPERAȚIEI) să recupereze toți banii.Altfel responsabilitatea le rămâne întreagă și vor rambursa statului din propriile lor averi.
P.S. Să se comunice rezoluția tuturor.Să se procedeze la fel și pentru lichidarea trecutului.

Anunțuri
Categorii: Historia magistra vitae, Renaşterea României profunde, SOCIETATE | Etichete: , , , , , | 1 comentariu

Navigare în articol

Un gând despre „Cooperația interbelică din județul Ialomița-Galerie foto cu documente din arhive(SJAN Ialomița)

  1. Pingback: Mișcarea cooperatistă interbelică | Viata fantastica

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com. Tema: Adventure Journal de Contexture International.