Câteva considerații asupra politicii externe a României-subiect invizibil în presa noastră


Cunoscuta publicație axată pe  politică globală,economie și idei,Foreign Policy își onorează deviza „subiecte altfel invizibile ” în fiecare număr.Ediția din mai a FP România își confirmă încă o dată blazonul,propunând subiecte destul de sensibile referitoare la țara noastră.Este anul de grație 2014,an electoral pentru noi,iar analiștii adoptă o retorică mai incisivă,fiind scoase la lumină probleme mult mai serioase decât până acum.Pentru cei care nu am încetat să sperăm,alegerile prezidențiale de la finalul anului ar trebui să aducă importante schimbări și să reprezinte în acest sens o bornă istorică în evoluția României.

Pentru început,cum ar putea fi realizată o repoziționare a României pe scena internațională, urmând exemplul polonez: Continuăm să gândim și să acționăm ca un stat mic sau migrăm spre o ligă superioară,după modelul Poloniei?,o întrebare retorică a politologului Octavian Milewski,specializat în spațiul Europei Centrale și de Est,din finalul interviului realizat de Petre Munteanu.Având drept punct de referință cel mai recent succes diplomatic al Poloniei,implicarea acesteia alături de Germania și Franța în medierea acordului dintre Victor Ianukovici și opoziție din luna februarie a anului curent,în urma căruia s-a stabilit organizarea de alegeri anticipate în Ucraina și s-au găsit în același timp soluții pentru stoparea violențelor de la Kiev,Octavian Millewski realizează o scurtă expunere a pașilor parcurși de către statul polonez  pe drumul afirmării sale ca centru de putere regională în Europa Centrală și de Est și ascederii  într-un club select,alături de Franța,Germania și Marea Britanie.

În opinia acestuia,Polonia se găsește în această poziție datorită avansului câștigat în anii ’80,când mișcarea Solidaritatea devenea prima formă serioasă de rezistență anticomunistă din Europa de Est.După 1989,Polonia și-a orientat politica externă pe două direcții:reconcilierea istorică cu vecinul de la Vest,Germania și înființarea Grupului de la Vișegrad (sau V4-Polonia,Ungaria,Cehia și Slovacia),având aceleași conotații istorice,un acord din secolul XII semnat de către regii Boemiei,Poloniei și Ungariei.Ce putea face și România în acest timp și nu a făcut-o, a fost crearea unei școli de expertiză care să se concentreze pe regiunea Europei Centrale și de Est.În Polonia,a apărut o generație numeroasă de absolvenți din sfera studiilor est-europene din care s-au desprins actualii specialiștii din sectorul guvernamental și cel nonguvernamental.Rezultatul:crearea unor grupuri de cercetare de talia OSW(concentrat strict pe domeniul economic,afiliat ministerului de resort) sau PISM(Institutul Polonez de Afaceri Internaționale din cadrul MAE din Polonia),diferite fundații,ONG-uri sau asociații,toate acestea asigurând un înalt grad de informare a oamenilor cu putere de decizie din Polonia,cu mult superior celui din România.

România putea fi cel puțin angrenată în această dinamică regională est-europeană dacă o înțelegea din timp.Influențată sau nu din exterior,opțiunea țării noastre de a insista pe politica regionalizării în Marea Neagră,un proiect unde și-a atribuit statutul de lider,s-a dovedit a fi un eșec.Mult mai realizabilă ar fi fost atragerea în cadrul Parteneriatului Estic,propunere refuzată de diplomația românească.Ceea ce ne lipsește nouă este evidențiat foarte bine de  O.Milewski și ar trebui să devină un obiectiv important pe viitor:Polonia s-a bucurat de foarte multă simpatie datorită pragmatismului și capacității de a sta la masă cu elitele politice de toate culorile

Radoslaw Sikorski,cel care ocupă portofoliul externelor polonez de aproape 7 ani,performanță neegalată în România,unde se consideră că nu este nevoie de stabilitate la acest minister de o importanță strategică
Radoslaw Sikorski,cel care ocupă portofoliul externelor polonez de aproape 7 ani,performanță neegalată în România,unde se consideră că nu este nevoie de stabilitate la acest minister de o importanță strategică

 Profilul energetic bun al României ar putea ajuta la obținerea mandatului de comisar european pentru Energie?

În articolul semnat de către Dan Luca(doctor în relații internaționale și studii europene) este sugerată posibilitatea că România ar putea obține un portofoliu important în cadrul Comisiei Europene,cel al energiei.Acest fapt ar depinde în mare măsură de lobby-ul diplomatic care trebuie realizat de  România în perioada imediat  următoare alegerilor europarlamentare.Țara noastră ar putea deveni un pol energetic european prin implementarea proiectelor comunitare în zona Balcanilor și Europei de Est:South Coridor -conducta de gaze din Bulgaria către Austria via România și Ungaria sau Gas East(traseul estic al gazelor).Mai multe detalii aici.

Acest obiectiv ar putea fi  unul prea ambițios,dacă este să ne luăm după studiul lui Valeriu Nicolae (activist pentru drepturile omului),în condițiile în care diplomația românească nici măcar nu și-a stabilit o țintă strategică clară pentru portofoliul viitorului comisar european de la Bruxelles,lipsind chiar și numele  posibililor candidați!Nu este suprinzătoare această situație într-o țară în care tot ceea ce contează sunt luptele ce se dau pe plan intern,reprezentarea noastră în străinătate fiind mai puțin relevantă.Acesta recomandă concentrarea României pe două portofolii:Extinderea sau Ocuparea Forței de Muncă,Afaceri Sociale și Incluziune.

Desemnarea în anul 2009 a  lui Dacian Cioloș la portofoliul agriculturii nu a reprezentat un succes al diplomației românești.Franța a fost de fapt cea care a câștigat un comisar european în plus.Având studiile aprofundate la Școala Superioară de Agronomie din Rennes și numeroase stagii de pregătire realizate pe teritoriul statului francez,este clar că interesele Franței au avut prioritate în activitatea comisarului european pentru agricultură,Dacian Cioloș.Este o lecție dură pentru România și un avertisment pentru viitor, în contextul în care tot mai mulți tineri cu potențial sunt educați și formați în străinătate.

România se află pe locul 3 în Uniunea Europeană în ceea ce privește rata de dependență față de importurile de energie,de numai 22,7 %.Este devansată doar de Estonia (17,2%) și Danemarca care are chiar un surplus de 3,4%.
România se află pe locul 3 în Uniunea Europeană în ceea ce privește rata de dependență față de importurile de energie,de numai 22,7 %.Este devansată doar de Estonia (17,2%) și Danemarca care are chiar un surplus de 3,4%.

 În final,câteva adevăruri dureroase -„O politică nu tocmai externă”  

Lipsa de orizont a politicii externe românești din ultimul deceniu este taxată în termeni mult mai duri de către Valeriu Nicolae,punând-o în legătură cu practicile pe care le cunoaștem atât de bine pe plan intern:

conformismul,vorbele goale,mita,lăcomia,compromisul,nepotismul joacă de multe ori un rol important în numirea ambasadorilor,secretarilor de stat,diplomaților de rang înalt,consilierilor sau birocraților.

Practici care domină întreaga societate românească și despre care nu are rost să discutăm.Este revoltător că acestea au ajuns chiar și la cel mai înalt nivel,acolo unde mai sus numitele criterii de promovare nu au ce să caute.O situație îngrijorătoare pe  care o cunoaștem cu toții și o acceptăm tacit,deși este clar că atins apogeul în ultimii ani.Politizarea excesivă a dus la condiționarea obținerii unei funcții importante de apartenența la un grup puternic din cadrul unui partid politic.

  Din cauza deciziei de a-și împinge fiica în Parlamentul European,președintele României nu are nicio legitimitate să ceară reformarea semnificativă a unui sistem bazat pe nepotism.

Este indubitabil faptul că România nu a dus o adevărată politică externă după momentul favorabil al integrării euro-atlantice.Cei trei piloni care au lipsit cu desăvârșire sunt următorii:

1.O strategie de reprezentare și influență la nivelul mecanismelor internaționale dublată de o planificare politică impecabilă pe plan intern

2.O bună înțelegere a rolului relației dintre MAE și președinte,coordonatorii politicii externe a României

3.Și nu în ultimul rând,instituții de stat funcționale,dominate de profesioniști

Concluzia este următoarea:Promovarea și protejarea intereselor statului trebuie să primeze în fața nepotismului și corupției.Vorbim deja de  un grav prejudiciu adus siguranței naționale,nu numai al imaginii României pe plan internațional.That sheep has sailed,cum spun americanii.(Acea oportunitate a fost demult pierdută).

Anunțuri
Categorii: Geopolitica, Politică | Etichete: , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Navigare în articol

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Blog la WordPress.com. Tema: Adventure Journal de Contexture International.