O nouă ipoteză asupra locației cetății dacice Helis-platoul Mazale din comuna Stelnica,județul Ialomița


Despre Cetatea Soarelui,reședință a primilor regi geto-daci, s-au scris multe.Autori ca Vasile Pârvan sau Hadrian Daicoviciu au venit cu versiuni diferite referitoare la localizarea acesteia,pe baza textelor istorice din Antichitate,de la Herodot (secolul V î.Hr.) până la Pausanias (secolul II d.Hr.).S-a ajuns totuși la consensul prin care cele mai probabile locații ale cetății ar putea fi legate de cursul râului Ialomița (denumit Naparis de către geți,”Râul Divin”),Piscul Crăsani fiind varianta cea mai vehiculată.

Lucrarea lui Ion Munteanu,”Istoria veche a Stelnicii.Monografie”,lansată în anul 2010,adaugă încă o ipoteză acestui fascinant obiect de cercetare istorică, ce merită consemnată și luată în considerare.

Malurile Briciului,iunie 2014

Malurile Briciului,iunie 2014

 

Schema acțiunii militare a lui Alexandru Macedon din anul 335 î.Hr..Traseul armatei lui Alexandru cel Mare ar fi fost următorul:”Alexandru Macedon a trecut armata sa peste Istru,pe la Axiopolis,a traversat apoi pe ascuns Balta Ialomiței (Insula Peuce) și a atacat apoi pe geți de la spate,venind prin țarinile cu grâu ale Bărăganului”.Trecerea pe apă s-a făcut printr-un vad,cu ajutorul unor luntre confecționate din trunchiuri de arbori.Orașul “rău întărit” cu șanțuri și palisade (conform istoricului grec Arrian din Nicomedia),situat față în față cu cetatea Axiopolis,sfârșește prin a fi  prădat și incendiat,o mare parte a geților ce locuiau acolo reușind totuși din timp să se refugieze din calea imbatabilei falange macedonene:”au fugit în Bărăgan,sub adăpostul ocrotitor al pădurii”.

Schema acțiunii militare a lui Alexandru Macedon din anul 335 î.Hr..Traseul armatei lui Alexandru cel Mare ar fi fost următorul:”Alexandru Macedon a trecut armata sa peste Istru,pe la Axiopolis,a traversat apoi pe ascuns Balta Ialomiței (Insula Peuce) și a atacat apoi pe geți de la spate,venind prin țarinile cu grâu ale Bărăganului”.Trecerea pe apă s-a făcut printr-un vad,cu ajutorul unor luntre confecționate din trunchiuri de arbori.Orașul “rău întărit” cu șanțuri și palisade (conform istoricului grec Arrian din Nicomedia),situat față în față cu cetatea Axiopolis,sfârșește prin a fi prădat și incendiat,o mare parte a geților ce locuiau acolo reușind totuși din timp să se refugieze din calea imbatabilei falange macedonene:”au fugit în Bărăgan,sub adăpostul ocrotitor al pădurii”.

În anul 335 î.Hr.este inițiată de către tânărul rege Alexandru cel Mare o expediție în Dobrogea,cu scopul de a-i pedepsi pe geți pentru că i-au susținut pe tribali și iliri într-o campanie militară anterioară a macedonenilor (ar fi fost adăpostiți de către geți în insula Peuce).Confruntările au avut loc pe malul stâng al Dunării,informație confirmată  și de istoricul Vasile Pârvan în lucrarea Getica (1926).Ipoteza cu care vine Ion Munteanu,este aceea că macedonenii i-au atacat prin surprindere pe geți într-o cetate pe care acesta o situează pe un platou înalt (“pe prispa Bărăganului”)aflat pe malul stâng al brațului Borcea,o zonă cunoscută sub numele de “Mazale”

Mai multe detalii aici:

http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/unde-se-afla-cetatea-helis-o-ipoteza

 

Un desen realizat de către Ion Munteanu,ce reprezintă platoul Mazale,delimitat de Valea Lorului și brațul Borcea.Întinsul platou al cetății Mazale (Helis) este mărginit de malurile Briciului (în imagine),puternic erodate de-a lungul timpului de apele brațului Borcea.Ele nu se deosebesc cu nimic de de dealurile Dobrogei care le stau în față,populate cu aproape 7000 de ani înainte de Hristos.Resturile de ceramică lineară ce datează din mileniul V î.Hr.(cultura Cucuteni-Tripolye),descoperite pe platoul Mazale,atestă de asemenea,o veche locuire.

Desen realizat de Ion Munteanu,ce reprezintă platoul Mazale,delimitat de Valea Lorului și brațul Borcea.Întinsul platou al cetății Mazale (Helis) este mărginit de malurile Briciului (în imagine),puternic erodate de-a lungul timpului de apele brațului Borcea.Ele nu se deosebesc cu nimic de de dealurile Dobrogei care le stau în față,populate cu aproape 7000 de ani înainte de Hristos.Resturile de ceramică lineară ce datează din mileniul V î.Hr.(cultura Cucuteni-Tripolye),descoperite pe platoul Mazale,atestă de asemenea o veche locuire.

   

 

 

 

 

Anunțuri
Categorii: Historia magistra vitae | Etichete: | Lasă un comentariu

Navigare în articol

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com. Tema: Adventure Journal de Contexture International.