Rezolvarea subiectelor examenului de titularizare din 2013,la disciplina istorie


Hire Me Direct

Competenţe specifice

Domenii de conţinut / Conţinuturi
1.1. Construirea unor explicaţii şiargumente intra- şi multidisciplinare cuprivire la evenimente şi procese istorice4.4. Realizarea de conexiuni între informaţiile oferite de sursele istorice şi contextul vieţii cotidiene OAMENII, SOCIETATEA ŞI LUMEA IDEILOR

  1. Secolul XX – între democraţie şi totalitarism.Ideologii şi practici politice în România şi în Europa
  2. Constituţiile din România

Următoarea secvenţă face parte din programa şcolară pentru disciplina istorie – clasa a XII-a:

 COMPETENȚE GENERALE

1. Utilizarea eficientă a comunicării şi a limbajului de specialitate (…)

4. Folosirea resurselor care susţin învăţarea permanentă

 VALORI ŞI ATITUDINI

Gândire critică şi flexibilă

Relaţionarea pozitivă cu ceilalţi

Dezvoltarea atitudinilor pro-active în viaţa personală şi cea socială

Antrenarea gândirii prospective prin înţelegerea rolului istoriei în viaţa prezentă şi ca factor de predicţie a schimbărilor

1.Raportul Competențe generale-Competențe specifice-Valori și atitudini

 Valorile și atitudinile din secvența dată sunt finalitățile unui ciclu educațional,în cazul de față ciclul secundar superior,de aprofundare și specializare. Acestea reprezintă, mai concret, achizițiile concrete, detectabile, observabile și măsurabile promovate de disciplina  Istorie  pe parcursul celor patru ani de liceu, ce au rolul de formare și dezvoltare a personalității elevului din perspectiva disciplinelor socio-umane. Rolul determinat al valorilor și atitudinilor constă în raportarea conținuturilor studiate la probleme legate de viața reală, scopul final fiind înțelegerea lumii actuale. Prin intermediul valorilor și atitudinilor,disciplina istorie își afirmă misiunea de modelare a caracterelor noii generații.

Competențele generale (pe durata uni ciclu de învățământ) și specifice (pe durata unui an de studiu) sunt derivate din finalitățile unui ciclu educațional,acestea reprezentând finalitățile microstructurale ale procesului de învățământ (rezultatele așteptate). În cazul disciplinei istorie, competențele specifice sunt de trei tipuri: sociale și civice; de sensibilizare și exprimare culturală și de comunicare în limba maternă, selectate din cele 8 competențe-cheie pentru asigurarea educației permanente,la nivel european.

1.1 Pentru  sevența dată-raportul dintre Competențele generale- Competențele specifice- Valori și atitudini

Pentru clasa a XII-a, competența specifică de comunicare în limba maternă (construirea unor explicații și argumente intra și multidisciplinare cu privire la evenimente și procese istorice) corespunde competenței generale de utilizare eficientă a comunicării și limbajului de specialitate. Implicit, formarea și dezvoltarea competențelor de comunicare  înseamnă dobândirea unei gândiri critice și flexibile (din perspectiva psihopedagogică), respectiv realizarea unei relaționări pozitive cu ceilalți (din perspectiva comunicării sociale).

Competența specifică 4.4 (Realizarea de conexiuni întreinformaţiile oferite de sursele istorice şicontextul vieţii cotidiene) are scopul de formare a concepției științifice la disciplina istorie,prin dezvoltarea capacității de analiză și comparare prin intermediul unor metode de cercetare specifice istoriei.Corespunde competenței generale  4. Folosirea resurselor care susţin învăţarea permanentă. Realizarea de conexiuni între informațiile din sursele istorice și contextul vieții cotidiene contribuie la antrenarea gândirii prospective prin înţelegerea rolului istoriei în viaţa prezentă şi ca factor de predicţie a schimbărilor.Termenul “ prospectiv” se referă la studierea evoluției viitoare a societății,  prin analiza unor factori și tendințe actuale , demers care este susținut de cercetarea istorică.

2.Metode de predare-învățare pentru formarea/dezvoltarea competențelor din secvența dată

 Alegerea strategiilor didactice  depinde într-o mare măsură și de personalitatea profesorului.Un cadru didactic cu o personalitate analitică va aborda strategii de tip algoritmic,în timp ce o personalitate de tip sintetic va folosi strategii de tip euristic. Alte condiții care stau la baza construirii strategiei de predare sunt principiile si valorile personale ale cadrului didactic,nivelul de aspirație și motivația.

Condiția principală pentru realizarea unui demers didactic eficient este anticiparea de către profesor a activităților ce urmează a fi desfășurate la clasă. Didactica modernă se bazează pe raportul Compentențe-Obiective-Conținuturi- Metode- Evaluare, fapt de care cadrul didactic trebuie să țină cont în proiectarea activităților .

Metodele de predare învățare reprezintă căile de realizare a obiectivelor stabilite de către profesor,contribuind în același timp la formarea și dezvoltarea competențelor menționate în programa școlară.Învățământul modern presupune situarea elevului în centrul procesului instructiv-educativ, de aceea se impune utilizarea metodelor participative-active,mai concret realizarea obiectivelor lecției de istorie cu participarea și angajarea masivă a elevilor.

Pentru formarea/dezvoltarea competenței 1.1.( Construirea unor explicaţii şi argumente intra- şi multidisciplinare cu privire la evenimente şi procese istorice) se poate folosi o metodă ce operează în registrul verbal- dezbaterea unei anumite probleme,un dialog profesor-elevi și invers.Avantajul folosirii dezbaterii este în principal caracterul formativ pe care îl conferă procesului instructiv-educativ:elevii expun,explică,analizează,comentează,propun,acceptă idei, formulează ipoteze sau concluzii, și mai ales, adoptă  anumite atitudini în ceea ce privește un conținut,o temă sau o noțiune istorică.De menționat că rolul profesorului în cadrul acestei metode este de facilitator al învățării,prin urmare stilul de relaționare cu elevii va fi unul permisiv,intervenind sporadic pentru a aduce completări și lămuriri.Am ales această metodă având în vedere particularitățile de vârstă ale elevilor de clasa a XII-a, care nu au neapărat nevoie de o îndrumare a profesorului în dezbaterea unei probleme.

2.1 Procedeul Philips 6/6-o metodă ce implică problematizarea prin stimularea creativității și care are avantajul implicării tutoror elevilor dintr-un colectiv.Profesorul anunță tema dezbaterii -“Regimul politic al lui Carol al II-lea (1930-1940). Argumente pro și contra

Caracteristicile metodei

1.împărțirea elevilor pe grupe de câte 6 în vederea dezbaterii unei probleme timp de 6 minute.(componența grupei – 4 membri, un secretar și un lider).

2.discuții libere, în care fiecare membru propune un argument,la sfârșit fiind reținute cele mai semnificative.

3.profesorul nu intervine în discuții decât la final, când formulează aprecieri privind participarea la dezbatere și referitoare la eficiența demersurilor întreprinse.

4.încheierea dezbaterii se realizează prin prezentarea concluziilor de către liderii grupelor,în fața clasei.

Profesorul va selecta în final concluziile cele mai corect formulate.De menționat că echipele ar putea fi împărțite după tipul de argumente ales:  de exemplu- 2 grupe care să ofere argumente pro,2 grupe care sa ofere argumente contra.

Argumente pro Argumente contra
a.restaurarația monarhiei după regența din 1927-1930

b.creșterea economică începută în 1933,culminând cu anul 1938-anul de vârf al economiei românești

a.tendințele autoritariste ale regelui Carol al II-lea ,concretizate în anul 1938 prin instalarea dictaturii regale.

b.corupția la nivel înalt-camarila regală.

2.2   Competenta 4.4. Realizarea de conexiuni între informaţiile oferite de sursele istorice şi contextul vieţii cotidiene presupune dezvoltarea capacității de analiză a surselor istorice prin folosirea unor metode și tehnici adecvate istoriei,în scopul rezolvării de probleme.Pentru formarea acestei competențe, propun metoda JIGSAW(Mozaicul),care permite studierea cu succes unui volum mare de cunoștințe prin împărțirea unei teme în 5 subteme.

 Etapele de realizare a metodei Mozaicului

 Profesorul realizează o fișă-expert în care trece cele 5 subteme propuse și care va fi oferită fiecărei echipe de studiu.Va pune la dispoziție elevilor materialele de pe care vor studia.Etapele de realizare a metodei Mozaicului

-Faza independentă : Fiecare elev studiază subtema lui.

-Faza discuțiilor în grupul de experți: Elevii prezintă un raport individual asupra a ceea ce au studiat independent. Au loc discuții pe baza datelor și materialelor avute la dispoziție.

Exemplificare- Profesorul propune tema “Viața politică în România interbelică”.Aceasta este împărțită în 5 subteme după cum urmează:

1.Consecințele introducerii votului universal după primul război mondial

2.Constituția de la 1923, model pentru prima constituție după revenirea la democrație (Contituția din 1991)

3.Direcții privind dezvoltarea societății românești –Liberalismul (“Prin noi înșine”) și Țăranismul (“Politica porților deschise”).

4.Disfuncționalități ale democrației interbelice. Stabilirea de conexiuni cu  situația actuală.

5.Extremismul de dreapta în perioada interbelică.

Metoda asigură o învățare prin cooperare,prin transmiterea prin rotație a conținuturilor specifice fiecărei subteme studiate între cele 5 echipe de studiu.Evaluarea este realizată prin prezentarea rezultatelor și concluziilor întregii clase.

3.Proiectarea unui opțional de extindere propus la clasa a XII-a-„România și relațiile internaționale în perioada interbelică”

3.1 Argument

  Studierea acestui curs opțional oferă elevului o imagine de ansamblu a implicării României Mari în dinamica relațiilor internaționale în prima jumătate a secolului XX. Începând cu sistemul tratatelor de la Versailles și recunoașterea internațională a Marii Uniri, vom vedea etapele parcurse de statul român pentru afirmarea pe plan european și mondial.

Prezentul curs vine cu completări necesare față de programa de istorie, asigurând o abordare transdisciplinară și interdisciplinară a evenimentelor istorice. Elevii sunt familiarizați în acest fel cu domenii ca Relațiile Internaționale (studiul interacțiunilor dinte state) și Geopolitica (un studiu interdisciplinar la intersecția dintre politică,sociologie,geografie și istorie).De asemenea,cursul de față îndeplinește o condiție importantă a multiperspectivității în predara istoriei: extinderea ariei și profunzimii analizei istorice asupra unei teme sau a unui fenomen particular.

3.2 Secvență didactică

                   Competenţe specifice                Conținuturi
1.1     Construirea de argumente intra- și multidisciplinare cu privire la evoluția României după primul război mondial,pe plan international..4.4  Realizarea de conexiuni între informațiile oferite de sursele istorice și contextul internațional actual. AFIRMAREA ROMÂNIEI PE PLAN INTERNAȚIONAL1.Sistemul tratatelor de la Versailles2.Recunoașterea internațională a Marii Uniri

3.3 Sugestii metodologice

Demersul didactic trebuie să fie centrat pe activitatea elevului,conținuturile fiind abordate  din perspectiva competenţelor specifice menționate în programa acestui curs opțional. Se recomandă următoarele activități de învățare: dezbateri pe diferite teme,discuții libere,studii de caz, vizionarea de filme documentare, realizarea de expoziții,prezentări power-point,studierea de documente istorice și publicații de specialitate.

Evaluarea trebuie sa aibă un caracter formativ,neavând neapărat rolul de componentă finală a învățării ci de parte integrantă a acesteia.Scopul evaluării este valorizarea efortului de învăţare al elevului şi analiza progresului acestuia.Este importantă folosirea unor metode de evaluare complementară: portofoliul,referatul,proiectul,investigația,autoevaluarea, fișe biografice ale unor personalități istorice-cheie (Nicolae Titulescu, Take Ionescu, Ion I.C. Brătianu,Grigore Gafencu, Constantin Argetoianu).

 

Anunțuri
Categorii: Historia magistra vitae | Etichete: , , , , , , , | 1 comentariu

Navigare în articol

Un gând despre „Rezolvarea subiectelor examenului de titularizare din 2013,la disciplina istorie

  1. lore

    Mulțumesc! !!!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Blog la WordPress.com. Tema: Adventure Journal de Contexture International.

%d blogeri au apreciat asta: