SOCIETATE

ISTORIE- REZOLVAREA SUBIECTULUI DE METODICĂ DIN 2016


ROLUL SURSELOR ISTORICE ÎN FORMAREA-DEZVOLTAREA-EVALUAREA COMPETENȚELOR

  1. Precizarea unei categorii de surse istorice și menționarea a două avantaje și a două dezavantaje ale utilizării surselor istorice din această categorie în cadrul activităţii didactice specifice secvenței date.
  2. Precizarea unei metode de predare-învăţare în care se pot utiliza sursele istorice pentru care ați optat și exemplificarea formării/dezvoltării competenței 2.4. prin folosirea acestei metode (menționarea a două caracteristici ale metodei, a termenilor istorici, conceptelor, problemelor de atins și a conținuturilor utilizate, respectiv a trei sarcini de lucru date elevilor, referitoare la surse istorice).
  3. Proiectarea unui item de tip subiectiv care să evalueze ambele competențe din secvența dată.
  4. Precizarea unei metode complementare/alternative de evaluare care poate fi utilizată pentru competențele din secvența dată și menționarea a două criterii de evaluare specifice acestei metode.

CONȚINUTURI VIZATE- ROMÂNIA DUPĂ AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL (Programe şcolare ISTORIE, clasele a V-a – a VIII-a, OMECI nr. 5097 / 09.09.2009 ) 

• Evoluţii specifice ale regimului comunist 1945-1989
• Decembrie 1989. Context şi consecinţe
• Revenirea la democraţie

REZOLVARE (BIBLIOGRAFIE: DIDACTICA ISTORIEIDIDACTIC.RO)

Există două categorii principale de surse istorice: sursele fundamentale (scrise) și sursele vizuale. Cele din urmă sunt analizate întotdeauna separat, având rolul de confirmare și nuanțare a informațiilor extrase din sursele scrise. Conținuturile vizate fac parte din istoria secolului al XX-lea, de aceea vor prima sursele fundamentale. Cu cât evenimentele la care ne referim sunt mai apropiate de prezent, cu atât se extinde câmpul de investigație (câmpul istoriografic), mai exact creșterea numărului de categorii de surse istorice analizate.

Dat fiind faptul că tema studiată este una de istorie națională recentă, voi menționa o altă categorie de surse istorice: sursele de istorie orală. Acestea nu pot fi decât relatările părinților sau bunicilor elevilor (martori ai trecutului) cu privire la perioada regimului comunist. Dat fiind faptul că folosirea acestei categorii de surse istorice are atât avantaje cât și limite, o voi detalia în vederea rezolvării punctului 1.

Avantaje

  • Utilizarea surselor de istorie orală asigură o participare activă a elevului la reconstruirea trecutului.
  • Facilitează elevului capacitatea de asociere și de comparație: istoria orală permite stabilirea unei legături între experienţa şi mediul personal al elevului şi evenimente şi fenomene care au (au avut) loc pe o scară mai largă.

Pe de altă parte, principalul dezavantaj este legat de subiectivitate. 

Subiectivitatea se datorează percepţiei individuale a fenomenului sau evenimentului (modul în care un individ a perceput, prin prisma propriei educaţii, a intereselor şi nevoilor sale). Un alt dezavantaj al istoriei orale este inexactitatea informațiilor oferite: cu trecerea timpului, martorul a uitat unele detalii sau a considerat că nu sunt semnificative.

Cu toate acestea, folosirea istoriei orale în procesul de predare-învățare a acestor teme de istorie recentă este pe deplin justificată și recomandată cu încredere.

La clasă, profesorul utilizează atât surse istorice puse la dispoziție de manual, cât și surse culese din alte tipuri de resurse didactice.

Rolul surselor istorice în formarea/dezvoltarea competențelor din programa școlară de istorie este acela de dezvoltare a capacităților/deprinderilor de analiză sinteză, implicit dezvoltarea gândirii critice, finalitate primordială a disciplinelor socio-umane. Se recomandă în activitatea didactică folosirea surselor istorice ca mijloc de reducere a consumului de timp.

Există o schemă a succesiunii logice a celor trei elemente ale demersului instructiv educativ la disciplinele socio-umane. La istorie, schema are ca pivot central sursele istorice, facilitator al cunoașterii și interpretării trecutului.

CUNOȘTINȚE (Despre evenimente istorice și surse cu privire la evenimente)

ABILITĂȚI (de lucru cu sursele istorice) /DEPRINDERI ( de analiză a surselor)⇔

VALORI ȘI ATITUDINI (față de trecut, cât și față de prezent).

Ambele competențe din secvența dată fac apel la analiza surselor istorice:

2.4. Rezolvarea unor situaţii-problemă, prin utilizarea adecvată a surselor istorice referitoare la fapte din istoria românilor, desfăşurate în […] secolul al XX-lea.

3.7. Stabilirea unor relaţii între aspectele unui fapt istoric din […] secolul al XX-lea, pe baza surselor istorice.

Punctul 2 solicită precizarea unei metode de predare-învăţare în vederea formării/dezvoltării compentenței 2.4.  Am ales o metodă folosită de obicei la clasele mici, metoda Știu / Vreau să știu / Am învățat, deoarece implică categoria de surse ale istoriei orale menționată anterior.

Înainte de a descrie utilizarea metodei în sine, o voi pune în legătură cu o grilă de lectură, respectiv de analiză a surselor istorice, a cărei folosire se recomandă la lecțiile de istorie. Cele trei elemente-cheie de analiză sunt următoarele:

TEXTUL propriu-zis ( prezentarea unor fapte, evenimente sau fenomene istorice- datele problemei, punte între context și subtext)

CONTEXTUL (mediul în care a fost produsă sursa)

SUBTEXTUL ( ceea ce implică textul ca referință față de context).

În final, sunt elaborate concluziile de interpretare a textului istoric. Pentru a ridica gradul de complexitate a metodei Știu / Vreau să știu / Am învățat se impune utilizarea acestui tip de grilă de lectură; totodată pentru a fi în acord cu competența 2.4 – folosirea problematizării prin adecvarea la interpetarea surselor istorice. 

Cu privire la conținuturile utilizate (plus concepte, termeni istorici, probleme de atins), m-am gândit să aplic această metodă pentru înțelegerea situației din deceniul al 9-lea, perioada de sfârșit a regimului comunist din România.

Prima etapă a metodei presupune reactualizarea cunoștințelor anterioare (așa-numitele idei-ancoră), atât cele dobândite în cadrul orelor de curs, cât și cele ce țin de educația non-formală. Elevii pot prezenta la începutul orei eseuri ce conțin mărturii ale celor mai în vârstă cu privire la tema studiată ( folosirea surselor de istorie orală). Voi reveni asupra acestei sarcini la rezolvarea punctului 4 (precizarea unei metode complementare/alternative de evaluare)

A doua etapă – VREAU SĂ ȘTIU- presupune identificarea întrebărilor (nelămuririlor) elevilor, a căror curiozitate a fost stimulată de părinți sau bunici.  Profesorul are rol de moderator, de facilitator în asimilarea noilor cunoștințe. Se vor folosi texte din manual sau din alte materiale didactice. Elevii vor avea ca sarcină căutarea răspunsurilor la întrebări. Tranziția spre ultima etapă presupune ințelegerea noilor informații prin prisma cunoștințelor anterioare, în scopul relevării unor noi sensuri.

Profesorul își aduce contribuția în ultima etapă -AM ÎNVĂȚAT- printr-o scurtă prelegere. Se va urmări asigurarea conexiunii inverse (feedback-ului). Ca temă, elevii vor avea de pregătit răspunsurile la întrebări referitoare la ceea ce vor dori să afle suplimentar față de tema prezentată. Profesorul poate organiza în acest scop echipe de cercetare, sugerând modul de documentare.

Să rezumăm tema dezbătută prin această metodă: Elevii vor afla de la părinți informații privind lipsurile din deceniul al 9-lea: raționalizarea alimentelor, cozile, economisirea energiei, privarea de informare- scurtarea programului TV la două ore pe zi. Textele analizate la oră vor releva motivele dezastrului economic din acei ani, determinat de dorința conducătorilor de a returna integral datoriile externe, ce au provenit din împrumuturi folosite la dezvoltarea industrială și urbană a României socialiste. Pe deasupra, toate acestea au avut loc în contextul apăsător al unui regim totalitar- represiune dură a opoziției, cenzură totală, poliție politică, cultul personalității dus la extrem (neostalinism). Există multe elemente de analizat/interpretat- acestea alcătuiesc subtextul și concluziile.

Un item subiectiv care să evalueze competențele 2.4 și 3.7 va fi elaborat pe baza unui text (sursă) istoric. Am ales un eseu structurat care să pornească de la următorul text, de fapt o celebră afirmație a cunoscutului memorialist Constantin Argetoianu, politician marcant al perioadei interbelice:

Dacă ar cădea şi Churchill, după moartea lui Hitler, lui Mussolini, lui Roosevelt, n-ar mai rămâne decât Stalin, dintre marii conducători ai războiului. Ar fi un semn că Dumnezeu vrea să încerce omenirea cu plaga comunismului.

Pornind de la această sursă, se impun următoarele întrebări (cerințe):

-Prezentați evoluția Estului Europei după anul 1945. Cum s-a făcut tranziția la socialism?

–Care ar fi fost evoluția României dacă la Conferința de la Ialta (4-11 februarie 1945) acordul de procentaj ar fi stabilit o influență mai mare a statelor democratice?

Acest item subiectiv face apel la capacitatea elevilor de a problematiza, de a-și demonstra creativitatea și originalitatea. Pentru profesor, elaborarea unei scheme de notare este destul de dificilă.

Pentru prezentarea unei metode de evaluare alternativă (complementară) a celor două competențe prin implicarea surselor de istorie orală, cea mai adecvată sarcină pentru elevi ar putea fi realizarea unui interviu cu un părinte sau un bunic, martori ai evenimentelor din istoria recentă.

În prealabil, profesorul va elabora un ghid de interviu. Desigur, va lăsa libertate elevilor în alegerea întrebărilor cu care își vor chestiona rudele mai în vârstă. Interviul va oferi măsura orginalității și creativității elevilor, remarcându-se cei cu potențiale abilități jurnalistice. Tema interviului: Revoluția din 1989. Viața cotidiană. Criterii de evaluare: calitatea documentării, modul de redactare și editare (transformarea comunicării orale în comunicare scrisă);  relevanța rezultatelor obținute. 

Date ale intervievatorului:

Nume:

Prenume:

Data/ora înregistrării

Tipul înregistrării

Locul înregistrării

 

Date personale ale persoanei intervievate:

Nume

Prenume

Data şi locul naşterii

Studii

Profesia

Naţionalitatea

Religia

Stare civilă

Scurtă prezentare biografică

 

 

Categorii: Historia magistra vitae, SOCIETATE | Etichete: , , , | 1 comentariu

Proiectul construirii unei moschei în București. Dezinformările din presă vs Versiunea reală


Site-ul antipropaganda.ro a publicat o listă cu 5 informații false, respectiv 5 informații reale cu privire la subiectul care a inflamat opinia publică românească în această vară: mega-moscheea de la București, cu universitate în care vor fi școliți teroriști, ce urmează a fi ridicată pe un teren cedat de Victor Ponta statului turc. 

Se pare că românii n-au învățat nimic din trecut. La Revoluție, s-a crezut în existența teroriștilor fideli lui Nicolae Ceaușescu, antrenați de regimul comunist pentru situații de criză. Câțiva ani mai târziu, toată lumea era ferm convinsă că jocul piramidal Caritas îți înmulțește de opt ori banii depuși.

Astăzi, avem la dispoziție o multitudine de mijloace alternative de informare. Site-ul antipropaganda.ro recomandă cititorilor (consumatorilor de presă) să se informeze corect înainte de a judeca dacă este bine sau nu să se construiască lăcașul de turc musulman.

1. Moscheea va fi cea mai mare din Euroopa. Fals: Cea mai mare moschee se află în Roma și are suprafața de aproximativ 3 ori mai mare.

2. Va fi amplasata in “buricul” sau “inima” orasului. Terenul ales se află lângă Romexpo, pe bd. Expoziției. De o poziție centrală se bucură Catedrala Mântuirii Neamului- Calea 13 septembrie.

3. Va avea Universitate si va putea găzdui 6000 studenți. Nu va avea nicio Universitate!

4. Prim-ministrul Victor Ponta a fost inițiatorul proiectului și a făcut terenul cadou.

În 2014, președintele Traian Basescu l-a asigurat pe prim-ministrul turc Recep Tayyip Erdogan că Primăria Capitalei a declanșat procedurile pentru alocarea terenului. Se pare că reprezentanții celor două state se înțeleseseră deja pentru demararea proiectului.

Cu ceva timp înainte, Ministerul Afacerilor Externe solicitase Primăriei Municipiului București alocarea terenului, prin adresa nr.b1-1/13343 din 1 octombrie 2012. Prin urmare, acest proiect se afla în discuție cu mult timp înaintea operației lui Victor Ponta, efectuată la Istanbul, de unde se presupune că a venit cu ideea construirii unei moschei în București.

În ceea ce privește modul de alocare a terenului pentru construcție, acesta a fost acordat cu titlu de folosință gratuită, rămânând în proprietatea statului român.

Categorii: Divertisment, SOCIETATE | Etichete: , , , , , | Lasă un comentariu

Moneda Bitcoin în presa românească


Informaţii generale despre moneda digitală Bitcoin

Anul lansării: 2009
În România: din 2014
Valoarea maximă de tranzacţionare: 1030 USD, 27 noiembrie 2013
Valoarea de tranzacţionare în prezent: 229 USD
Număr de ATM-uri la nivel mondial: 374 (martie 2015)
Număr de comercianţi la nivel mondial care acceptă metoda de plată în Bitcoin: aproximativ 120000
Număr de portofole digitale la nivel mondial: aproximativ 12 milioane

PRO BITCOIN

Este accesibil tuturor: orice om de pe planetă este liber să folosească moneda digitală Bitcoin.
Dobânda de 1% pentru orice fel de operaţiuni.
Protejarea identităţii utilizatorilor care tranzacţionează moneda digitală: „un paypal anonim”.
Un sistem monetar descentralizat, de tipul P2P (persoană către altă persoană).
Nu există o bancă centrală, este un sistem informatic administrat de un număr nelimitat de persoane.
Inflaţia- un fenomen economic imposibil. Sistemul admite un număr maxim de 21 de milioane de unităţi puse în circulaţie.
Poate fi o alternativă pentru oamenii din statele în curs de dezvoltare, care se pot conecta cu uşurinţă la economia globală.
În comparaţie cu sistemele monetare clasice, are un impact ecologic redus, dat de curentul electric consumat de computerele implicate în realizarea tranzacţiilor cu monede Bitcoin.

Mai multe aici- http://adevarul.ro/economie/bani/bitcoin-moneda-digitala-sfideaza-conventiile-1_552efeae448e03c0fdb25b3b/index.html

Hire Me Direct

Categorii: SOCIETATE | Etichete: , , , , , | Lasă un comentariu

SUBIECTUL II-EVALUAREA


Freelanceri la un pret bun.Click Here!
Advertorial promovare freelanceri

Următoarea secvenţă face parte din programa şcolară pentru disciplina istorie – clasa a X-a:

 

Competențe specifice Conținuturi
2.3 Analizarea factorilor politici, sociali,economici, culturali care alcătuiescimaginea unei societăţi2.5 Examinarea consecinţelor directe şi indirecte ale acţiunii umane

5.3 Plasarea evenimentelor şi proceselor istorice într-un context istoric mai larg românesc, european sau universal

STATUL ŞI POLITICA• Organizarea statelor moderne Probleme de atins: „Revoluţia glorioasă‟,constituirea SUA, Revoluţia franceză, Franţa napoleoniană

1.Evaluarea-caracteristici generale-Funcțiile evaluării sunt de două feluri- cele care au rol de informare pedagogică și cele de orientare socio-profesională.Ele vizează declanșarea unor circuite de conexiune inversă externă (realizate de profesor) pentru valorificarea calității activității didactice pe coordonata corespondențelor curriculare dintre obiective,conținuturi,metode. De aceea,în didactica postmodernă,evaluarea reprezintă o activitate de colectare,organizare,interpretare a datelor privind efectele realației profesor-elev, în scopul de a eficientiza funcționarea sistemului de învățământ.

UntitledPrincipalele funcții ale evaluării

 1.diagnostică (de cunoaștere și de explicare a situației existente)

 2.predictivă (de prognosticare și de orientare a activității didactice.atât de predare cât și de învățare,concretizată în deciziile de ameliorare sau de reproiectare curriculară)

 3.de feed-back (reglaj și autoreglaj) –de analiză a rezultatelor obținute,cu scopul de reglare și autoreglare a conduitei ambilor factori (elevi și cadre didactice)

4.selectivă (de ierarhizare și clasificare a elevilor într-un mediu competitiv)

5.motivațională (de conștientizare și de motivare/stimulare a interesului pentru studiu, pentru perfecționarea și obținerea unor performanțe cât mai înalte)

6.de orientare școlară și profesională (de furnizare de informații utile elevilor și familiilor acestora în vederea alegerii formelor coresponzătoare de învățământ)

7.social-economică ( de evidențiere a eficienței învățământului, în funcție de calitatea și valoarea produsului școlii, această funcție implică informarea comunității și a familiei asupra rezultatelor obținute de elevi.

PROBA SCRISĂ PENTRU SECVENȚA DATĂ

Proiectarea unei probe de evaluare are următoarele etape:

1.Stabilirea scopului probei (diagnostic sau prognostic)

2.Realizarea matricei de specificații-instrumentul care exprimă fidelitatea unui test de evaluare (calitatea unei probe de evaluare de a da rezultate constante in cursul aplicării ei succesive) și aplicabilitatea ( calitateaunei probe de evaluare de a fi administrata si interpretata cu usurință).Reprezintă punctul de plecare în proiectarea unei evaluări de calitate. Aceasta ordonează competențele de evaluat în funcție de nivelurile taxonomice generale ale pedagogiei (cognitive)-achiziția,înțelegerea,aplicarea,analiza,sinteza și evaluarea.

3.Precizarea competențelor de evaluat

4.Elaborarea itemilor

5.Realizarea baremului de corectare și notare

6.Revizuirea testelor și a schemei de notare,dacă este cazul

Pentru proba de evaluare pe care o să o elaborez, am selectat cele 3 competențe  (C1-2.3,C2-2.5,C3-5.3) și 3 teme (Revoluția engleză, Revoluția americană și Revoluția franceză). Profesorul stabilește ponderea fiecărei competențe și teme în cadrul probei de evaluare.

Competențe                    Teme       C1    C2   C3 PONDERE
Revoluția engleză 10 10 5 30 %
Revoluția  americană 15 10 5 30 %
Revoluția franceză 15 15 15 40 %
PONDERE 40 %  35%  25 % TOTAL 100 %

Pentru un test cu 10 itemi se obține următoarea matrice,în care vom vedea distribuția itemilor:

 

Competențe                    Teme       C1    C2   C3
Revoluția engleză       1 1 *
Revoluția  americană 2 1 *
Revoluția franceză 2 2 1

 Test de evaluare-Revoluțiile Epocii Moderne

 I.Alegeți varianta corectă:

1.Documentul înaintat de Parlamentul britanic regelui Carol I,în anul 1628:

a.Bill of Rights  b.Declarația drepturilor omului și cetățeanului  c.Petiția drepturilor d. Declarația de independență

 

II.Plasați corect pe axa cronologică:

1642-1653                 1689             1775-1783        4 iulie 1776          14 iulie 1789

 

A.Războiul civil englez (tabăra regelui,tabăra Parlamentului)

B.Căderea Bastiliei

C.Revoluția Glorioasă

D.Războiul de independență american

E. Declarația de independență a celor 13 colonii americane față de metropolă

 

III. Stabiliți corespondențe corecte între cele 3 coloane:

A1 )Thomas Jefferson B1)Conducătorul armatei Parlamentului în timpul Războiului Civil Englez  
  A2 )Wilhelm al II-lea de Orania B2) Primul președinte al S.U.A. C1)Părinți fondatori ai statului american
A3) Oliver Cromwell B3) Cel care a redactat Constituția americană din 1787 C2) Regi care au acceptat trecerea la o monarhie constituțională
A4) Ludovic al XVI-lea B4) Conducători ai Franței în timpul fazei radicale a Revoluției (1793-1794) C3) Dictatori
A5) George Washington B5)Regele care a  semnat Bill of Rights  
A6)Robespierre,Danton, Marat B6)Regele din timpul Revoluției Franceze,din dinastia de Bourbon  

 IV. Alegeți din următoarea listă cauza și consecința corespunzătoare și notați litera în tabel:

A.lipsa de drepturi pentru starea a III-a

B. câștigarea independenței față de metropolă

C.trecerea la forma de guvernare numită directorat,în 1795

D.tendința spre absolutism a regilor Iacob I si Carol I,din dinastia Stuart

E Anglia devine prima monarhie constituțională din istorie,în care “Regele domnește, dar nu guvernează”

F dependența celor 13 colonii față de Regatul Britanic

CAUZĂ EVENIMENT ISTORIC CONSECINȚĂ
Revoluția engleză
Revoluția americană
Revoluția franceză

V.Completați spațiile libere:

Constituția americană din anul 1787 stabilea pentru statul american forma de guvernământ numită ………federală.Era introdus principiul……………….puterilor în stat :puterea ………….. (Cele doua adunări :Camera Reprezentantilor si Senatul); puterea executivă (președinte ales pentru un ……….de 4 ani ) și puterea……….(Curtea Supremă).

VI.Menționați câte o asemănare între 

-Revoluția Franceză și Revoluția Americană

-Revoluția Franceză și Revoluția Engleză

VII.Alcătuți un eseu structurat (aproximativ o pagină) pe tema “Importanța Revoluției Franceze în istoria modernă”,având în vedere următoarele aspecte:

-Gânditorii iluminiști și rolul lor în pregătirea Revoluției Franceze

-Cauzele și principalele momentele ale desfășurării Revoluției Franceze

-Prevederile Declarației Drepturilor Omului și Cetățeanului (26 aug 1789)

Răspândirea ideilor Revoluției Franceze în Europa,prin intermediul armatelor lui Napoleon Bonaparte

 

BAREM DE CORECTARE ȘI NOTARE-asigură uniformizarea verificării tuturor elevilor prin stabilirea punctajului aferent fiecărei părți din probă și a notei finale. Asigură fidelitatea unei probe de evaluare.

 I.0,5 PunctE-răspuns corect c)Petiția Drepturilor

 II.Ordinea este următoarea,pe axa cronologică: -A-C-D-B-E (5* 0,3PUNCTE=1,5 PUNCTE)

 III. 12 corespondențe corecte de realizat (12*0,25 puncte=3PUNCTE)

 A1-B3-C1

A2-B5-C2

A3-B1-C3

A4-B6-C2

A5-B2-C1

A6-B4-C3

IV.Răspunsuri corecte   (6* 0,25 =1,5 PUNCTE)

                       CAUZĂ EVENIMENT ISTORIC CONSECINȚĂ
D Revoluția engleză E
F Revoluția americană B
A Revoluția franceză C

V.Termeni de pus în text : republică,separării,legislativă,mandat,judecătorească (5*0,2 puncte=1  punct)

 VI.Menționarea a două asemănări se notează cu 0,5 puncte.(0,25 puncte fiecare asemănare)

 VII.Realizarea eseului,respectând aspectele date, se notează cu un punct.(0,25 puncte fiecare aspect urmărit,respectând corectitudinea informației istorice).

Categorii: Historia magistra vitae, SOCIETATE | Etichete: , , , , | Lasă un comentariu

INTERNETUL LIBER, o realitate incontestabilă


Ne-am obișnuit să credem că spiritul de inițiativă și creativitatea sunt calități „rare”  ale unor indivizi excepționali,când de fapt acestea sunt  o componentă de bază a personalității umane.(John C.Medaille) .Era informațională a reușit să extindă incidența acestor atribute,la fel cum Iluminismul  a avut drept consecință răspândirea culturii în mase, datorită tiparului: „Era Internet a multiplicat promisiunile: fiecare dintre noi poate să devină autor, jurnalist, editor, fiecare poate să câştige bani.” (F,26 decembrie 2012,FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG,Ziarele nu vor muri în Silicon Valley-http://www.voxeurop.eu/ro/content/article/3175091-ziarele-nu-vor-muri-silicon-valley?xtor=RSS-9)

 

Trăim într-o lume în care abundența informației e o realitate de zi cu zi pentru marea majoritate din noi și asta înseamnă ca avem o anumită atitudine față de conceptul informației ca proprietate.A da fișiere mai departe e în firea noastră,deci strădania de a ține pentru tine cunoștințele și creativitatea ca o marfă,acestea fiind impuse de anumite autorități,înseamnă că va face față dorinței noastre de a da fișierele mai departe,de a copia și de a COOPERA.

 

Adevărata bătălie sau adevărata amenințare se află în schimbarea modului nostru de gândire din perspectiva posibilităților noastre ca și creatori,nu doar ca niște simpli consumatori.Așadar, consumatorii de ieri au devenit potențialii producători de mâine.

 

 

Categorii: Historia magistra vitae, SOCIETATE, Uncategorized | Etichete: , , , , , | Lasă un comentariu