Articole etichetate cu: banci populare

Reflectarea mișcării cooperatiste în presa ialomițeană a timpului


Untitled         Este cunoscut faptul că mișcarea cooperatistă a fost susținută de principalele partide care au fost la guvernare în perioada interbelică,indiferent de culoarea politică.De o atenție deosebită se bucura și în presa centrală și locală,unde se pot găsi opinii în favoarea acesteia,anunțuri privind înființarea de cooperative sau convocări de ședință.
  1.     În ziarul săptămânal “Tribuna”,ce apărea la Călărași,din data de 12 mai 1929,reprezentanții băncilor populare și cooperativelor sătești din județul Ialomița afiliate la Federala “Borcea”[1],erau invitați să participe la adunarea generală ordinară din ziua de 26 Maiu 1929,orele 10 a.m.,conform convocării semnate de către președintele societății D.N.Popescu.Dintre punctele aflate pe ordinea de zi:repartizarea beneficiului net pe anul 1928;aprobarea bugetului pe 1929;vânzarea în comun a cerealelor;fixarea maximă a împrumuturilor ce se pot acorda unităților federate,etc.În final,este menționat că “unitățile coop.din județ,cari vor lipsi nemotivat de la adunare, vor pierde dreptul la beneficii pe acest an”.
  2.         Publicația “Gazeta ialomițenilor” (iunie 1939) apărea la București și era editată de ”Asociația Generală a Ialomițenilor”,autointitulându-se “organ de legătură a fiilor din județul Ialomița.În articolul semnat de Const.Nicolau este făcută publică intenția de înființare a unei bănci populare în Capitală,”care să fie numai a ialomițenilor.Este important de citat opinia autorului cu privire la rolul unei astfel de societăți:”Vremurile pe cari le trăim sunt grele și oameni caută pe cât este posibil,să le facă față.Lupta în grup este mai ușoară;de aci necesitatea cooperării,care în ultima vreme a luat o mare desvoltare și la noi.Cooperația sub orice formă a dat roade îmbelșugate și multe nevoi au fost înlăturate prin faptele unite ale tuturora”.
  3.      Cooperația era văzută ca o soluție viabilă și pentru producția industrială,după cum reiese din articolul semnat de Corneliu Rudescu,cu titlul ”Planul economic național”,în bilunarul social-literar “Pământul”(Călărași,august 1939):Noi vedem organizarea producției industriale,de exemplu,sub forma unor “uniuni” de fabrici,”federale”apoi în genul unităților cooperative.”
  4.       În perioada celui de-al doilea război mondial,sub conducerea lui Ion Antonescu,interesul pentru formele de asociere și cooperare nu a scăzut deloc,după cum se observă în articolul din publicația bilunară “Fapta”,28 ianuarie 1944.Țăranii erau îndemnați prin apelul-scrisoare adresat de către mareșal “să se întovărășească în obști agricolepentru a primi ajutor din partea statului,exprimat în unelte agricole și semințe.Se menționează că în urma acestui îndemn,”aproape 400 de obști agricole au luat ființă în țară”.Sunt prezentate în articolul semnat de Gh.Tomescu,subinspector la Obștiile Agricole și condițiile pentru înființarea acestora:”numărul de membri să nu fie mai mic de 15,iar certificatul de funcționare să fie aprobat,verificat și eliberat la Camera Agricolă.”.

Pentru cei care sunt interesați de presa din perioada interbelică,mai multe detalii aici

http://www.e-calarasi.ro/presa.html.

[1] Federala reprezenta o asociație de societăți cooperative,conform legii din 1929.

Categorii: Historia magistra vitae, Renaşterea României profunde, SOCIETATE | Etichete: , , , , | Lasă un comentariu

Situația cooperativelor de producție,consum și credit din județul Ialomița în anii ’30


Băncile populare care aveau o situație bună în anul 1938,remarcate în rapoartele controlorilor BNR .
Băncile populare care aveau o situație bună în anul 1938,remarcate în rapoartele controlorilor BNR .
Clasificarea unităților cooperative din județul Ialomița pe baza rapoartelor întocmite de către controlorii BNR Călărași(1938)
Clasificarea unităților cooperative din județul Ialomița pe baza rapoartelor întocmite de către controlorii BNR Călărași(1938)
În capitolul dedicat cooperativelor din județul Ialomița sunt semnalate o serie de probleme cu care se confrunta acest sector al economiei:



        1.O stare generală de neîncredere față de băncile populare care nu mai aveau resursele necesare de a acorda credite,situație apărută în urma conversiunii din anul 1931.În plus,foarte mulți țărani și-au pierdut sumele de bani depuse spre fructificare.
        2.Salariile foarte mici ale funcționarilor care lucrau pentru cooperative.Se recomandă „salarii omenești” pentru ca aceștia să fie performanți.
        3.Lipsa de educație a țăranilor în ceea ce privește returnarea creditelor.Este recomandată o „redeșteptare a noțiunilor de scadență și obligațiune”
        4.Lipsa de implicare a politicienilor locali.Aceștia au favorizat mișcarea cooperatistă doar atunci când au avut de profitat.(în perioada de dinainte de conversiune).La momentul întocmirii monografiei nu mai existau sume disponibile care să fie împrumutate partizanilor politici.
        5.Vânzătorii angajați la cooperativele de consum aveau obiceiul de a sustrage mărfuri și de a delapida sume mari de bani.Cauze:salariile mici și lipsa de supraveghere a conducătorilor.

Sursa:Monografia economică a județului Ialomița,1933-1938,autor Ioan I.Mihailescu(directorul BNR Călărași),

pg.119-133.

Categorii: Historia magistra vitae, Renaşterea României profunde, SOCIETATE | Etichete: , , | Lasă un comentariu

Cooperația interbelică din județul Ialomița-Galerie foto cu documente din arhive(SJAN Ialomița)


  Dintre documentele studiate au fost cele care aparțin fondurilor arhivistice ale unor instituții cu un rol deosebit pentru dezvoltarea economică a județului Ialomița după primul război mondial,zonă eminamente agricolă la acel moment:Uniunea obștilor sătești și a cooperativelor agricole din județul Ialomița(anul înființării 1919) și Casa de credit a agricultorilor din județul Ialomița(anul înființării 1925),ambele având sediul în Călărași(reședință de județ în perioada interbelică).

Obiectivele principale ale acestora erau asemănătoare:încurajarea dezvoltării agriculturii și facilitarea asocierii,prin oferirea de asistență juridică(în cazul primei) sau de finanțare (în cazul celei de-a doua).

Structura consiliului de administrație al Uniunii Obștilor în anul 1919.Se remarcă un mod democratic de constituire al acestuia (reprezentanți ai unor obști  afiliate la Uniune)
Structura consiliului de administrație al Uniunii Obștilor în anul 1919.Se remarcă o manieră democratică de constituire a acestuia (reprezentanți ai unor obști afiliate la Uniune)

  Forme de organizare care ar părea destul destul de avansate pentru acele vremuri,astăzi inexistente.Sistemul economic din perioada interbelică a atras tot mai mult interesul istoricilor în ultima perioadă,simpla existență  acestor fonduri arhivistice oferind nu numai posibilitatea de a descoperi informații importante,ci și de a le transforma în soluții adaptate contextului actual.

O prevedere interesantă găsită  în statutele Uniunii Obștilor care astăzi ar fi eliminată din start.

O prevedere interesantă găsită în statutele Uniunii Obștilor care astăzi ar fi eliminată din start.

 

Băncile populare

În perioada interbelică,clădirile cele mai importante din centrul unei localități erau sediile Primăriei și Băncii Populare.Rolul unei asemenea instituții era de a asigura acoperirea nevoii de credit a țăranilor vulnerabili în fața fenomenului cametei.Răspândirea băncilor populare pe teritoriul României a fost favorizată de Legea băncilor populare sătești din anul 1903.

Cooperația din sistemul bancar are o istorie destul de îndelungată,părintele cooperativelor de credit rurale fiind considerat germanul Friedrich Wilhelm Raiffeisen care înființa în anul 1872 prima cooperativă regională de credit în localitatea Neuwied numită Banca Cooperativă de Agricultură pentru Renania.Sistemul implementat de acesta a fost popularizat pe pământ românesc de către bucovineanul Grigore Filimon la sfârșitul sec.XIX,care afirma următoarele:

Principiul fundamentalal sistemului Raiffeisen este garanţia reciprocă nemărginită,principiul unirii: toţi pentru unul şi unul pentru toţi“.

Bănci pe modelul Raiffesen (numite „însoțiri de economie si credit”) existau  la acel moment și în Transilvania.Numărul acestora a crescut constant după Marea Unire,ajungând în anii ”30 la aproape 9000 în toată țara.Cooperația în sistemul bancar a fost  sectorul cooperatist cu o dezvoltare de mare amploare și cu cea mai lungă existență.

  În orașul meu natal funcționa în această perioadă Banca Populară „Sprijinul”cu sediul în comuna Fetești-Gară.Avea în anul 1937 109 de societari înscriși,an în care are loc și o schimbare de denumire-Banca Populară „Sprijinul CFR” Fetești,după ce primește în rândurile acesteia membri care erau funcționari ai stației CFR din localitate.Dobânzile practicate erau următoarele:
-9% pentru societari ,9,5% pentru nesocietari(împrumuturi)
-2 % la depunerile spre fructificare (termen de cel puțin 6 luni).
          Din studierea proceselor verbale din anii 1933-1941 reies următoarele:ședințele acesteia se desfășurau în sala de conferințe a Depoului Fetești;făcea parte din Uniunea de Cooperative „Muntenia”(cooperație la nivel regional);acorda împrumuturi cooperativelor din localitate;opt procente din beneficiul net al băncii din anul 1934 a fost donat pentru construcția bisericii din Fetești Gară.
Proces verbal Ședință din 21 ianuarie 1936 a Băncii Populare Fetești.Pe ordinea de zi-modificarea statutelor băncii în conformitate cu legea pentru organizarea cooperației din 1935.
Proces verbal al  ședinței din data de 21 ianuarie 1936 a Băncii Populare Fetești.Pe ordinea de zi-modificarea statutelor băncii în conformitate cu legea pentru organizarea cooperației din 1935.

Cooperativa de consum „Salvarea țăranilor” Bordușani (anul înființării 1919)

Proces verbal privind situația cooperativei în anul 1929.(face parte din bilanțul contabil)
Proces verbal privind situația cooperativei.(face parte din Inventarul Bilanț )
Am ales cooperativa „Salvarea Țăranului” de la Bordușani datorită numelui extrem de sugestiv.Într-adevăr,o societate cooperativă de consum reprezenta o salvare pentru locuitorii zonelor rurale izolate care erau privați de accesul la cumpărarea produselor necesare pentru gospodărie.Pe lângă bogata ofertă de mărfuri,cooperativa mai deținea și un depozit de cherestea.A funcționat între anii 1919-1941,având 118 societari înscriși.
Cooperativa își încetează activitatea în ianuarie 1941 din cauza datoriilor acumulate de către debitori față de societate.Drept consecință,Banca Centrală Cooperativă a pus sechestru pe averea cooperativei.Multe cooperative își vor găsi sfărșitul într-un mod asemănător în anii ’40.
În volumul „Mareșalul Ion Antonescu.Secretele guvernării” ce cuprinde rezoluții ale conducătorului statului din perioada 1940-1944 există și o hotărâre (pg.121) care reflectă contextul acelei perioade:
1942,martie 21
O notă a Direcției secretariat către Mareșal rezumă ideile unui memoriu al Băncii Naționale,în care se arăta situația anormală de acordare a creditelor pentru însămănțări ,și face observații cu privire la rambursarea acestor credite.Se spune că Ministerul Agriculturii și Domeniilor a înaintat tabele cu creditele și se arată modul de cheltuire al lor,
Rezoluția:
Toți banii avansați de instituțiile statului agricultorilor sub formă de semințe sau inventar trebuie recuperați.Cine nu rambursează trebuie executat fără milă.Să se termine cu obiceiurile trecutului.
Statul a făcut greșeli.A jurat și a mințit.A fost imitat.I s-a plătit politica cu vârf și îndesat.De aceea s-a ruinat.Nu mai merge așa.Statul trebuie să dea primul exemplul al onestității și al respectului cuvîntului dat.Cetățenii trebuie să-l umeze.
Deci și Ministerul Agriculturii și In-coopul (INSTITUTUL NAȚIONAL AL COOPERAȚIEI) să recupereze toți banii.Altfel responsabilitatea le rămâne întreagă și vor rambursa statului din propriile lor averi.
P.S. Să se comunice rezoluția tuturor.Să se procedeze la fel și pentru lichidarea trecutului.

Categorii: Historia magistra vitae, Renaşterea României profunde, SOCIETATE | Etichete: , , , , , | 1 comentariu

Blog la WordPress.com. Tema: Adventure Journal de Contexture International.