Articole etichetate cu: gura ialomitei.

Portul Gura Ialomiței de la Dunăre, într-un raport al Ministerului Industriei și Comerțului din anul 1931


Nu dispune de cheu, ci numai de un ponton obștesc pentru călători si märfuri, având legături regulate cu vasele de pasageri N. F. R. Toate operatiunile se fac la malul natural in lungime de circa 600-700 metri, unde se pot forma 7-8 dane, cu o capacitate de încărcare și descărcare de circa 1.000 vagoane de cereale si diverse märfuri. Depärtarea portului de comuna Puia-Petrei este de 600 m si soșeaua ce o leagä este in stare bună.

-Magazii in port nu există, cale feratà asemenea nu existA. Legături telefonice se aflä la agentille de navigatie. Instalatiuni de macarale, grui, etc., nu existä.
-Munca se face cu bratele si căruțele suficiente pentru port.
-Mijloace de salvare nu sunt. In caz de înghet vasele nu au unde sä se adăpostească, iar în caz de coliziuni nu se poate interveni decât cu mijloace foarte slabe, din bärci si luntre. In caz de boală, ränire, etc., nu se pot da ajutoare medicale.
-Nu este piatä de aprovizionare. Guri de apá nu existä. Ateliere de reparatii nu sunt.

In port se aflä: Căpitănie, biroul serviciului hidraulic, agenția N. F. R. In comuna Puia-Petrei nu existä judecătorie.
Jurisdicțiunea portului Gura Ialomitei
Începe de la punctul Ibisi km 209 si se intinde până la Fetești, km 295, adică in lungime de 86 km, cuprinzând următoarele puncte de incärcare:
Ibisi, km 209.
Stäncuta, km 213.
Gura-Gârlutei km 227.
Gura-Ialomitei, km 243.
Fäcäeni, km 265.
Bordusani, km 274.
Fetești, km 295

REFERINȚĂ Continuă lectura

Reclame
Categorii: Historia magistra vitae | Etichete: , , , | Lasă un comentariu

Gura Ialomiței și Orașul de Floci, într-o lucrare de istorie militară din secolul al XIX-lea (autor Mihail Draghicescu)


Mihail Draghicescu- ofițer de marină din timpul Războiului de Independență

Istoricul principalelor puncte pe Dunăre de la Gura Tisei până la mare şi pe coastele mării de la Varna la Odesa (1848-1896), ediția a III-a, 1943

1.Despre localizarea vechiului Oraș de Floci (Flote)

Situat pe malul stâng al gurii de vărsare a râului Ialomița. Cum însa gura acestui râu s-a schimbat adeseori, resturile sale, care nu erau decât foarte puține se pot afla nu cu ușurință. Se crede că ele se găsesc între satul Gura Ialomiței (Giurgeni) și Piua Petrei lângă actuala schelă.

Genilie, Geografia, 1855- ruinele aflate pe locul oborului de schimb din Piua Petrei ar fi resturi ale vechii cetăți dacice Ciridava.

Avem și o notă de subsol a autorului:

Un soldat ce-l aveam ca ordonanță, din satul Gura Ialomiței, mi-a spus că pe malul stâng al Dunării, la vale de vechea gură a râului Ialomița, pe niște mici grinduri, s-au găsit multe puncte de unde țăranii sap și scot cărămizi vechi (între gurile Ialomiței și ale Gârluței).

2. Toponimia

– pe la 1084 se numea Olaci sau Oleci (Dicționar Topografic- Frunzescu)
-Un anume Waillant, citat de autor, afirma că la început s-a numit Orașul de Flossis- numele dat Naparisului după cucerirea romană. Acesta ar fi fost obiceiul colonizatorilor romani, acela de a impune denumiri din patria lor în provinciile cucerite: Flossis era un râu din Italia ce se vărsa în Marea Adriatică.

3. Întemeierea
Conform lui Grigore Tocilescu, cetatea de la Orașul de Floci ar fi fost zidită de Negru Vodă pe la 1290.

4. Decăderea

Între secolele XV-XVIII a fost o cetate însemnată din Muntenia, fiind reședință a unei căpitănii cu un corp de 1000 de ofițeri și soldați. Scopul acesteia era oprirea invaziilor turcești.

Acest oraș a căzut cu mărirea Românilor; abandonarea sa a început cu domnia fanarioților. La 1780, biserici ruinate, situate una lângă alta, pe malul Dunării, vis-a-vis de orașul Hârșova, erau ultimele resturi ale acestui vechi oraș, faimos odinioară prin întinderea comerțului său.

Categorii: Historia magistra vitae | Etichete: , , , , , , , | Lasă un comentariu

Blog la WordPress.com. Tema: Adventure Journal de Contexture International.