Arhive pe autori: Costea Adrian

Despre Costea Adrian

http://blogdefetesti.wordpress.com/

ALBUM PARFUMUL AMINTIRILOR- SELECȚII


GRIVITA

Anunțuri
Categorii: Uncategorized | Lasă un comentariu

Prima ediție a Trofeului Tinereții, 1968


1968

ion mustata

Ion Mustață, primul prezentator al festivalului 

Categorii: Uncategorized | Lasă un comentariu

SERIAL DESPRE DONALD TRUMP


Vreți să aflați cum s-a construit mitul lui Trump? Care au fost strategiile sale de atragere a electoratului? Intră pe blogul meu de la adevărul și citește ultimele patru articole.

 

http://adevarul.ro/blogs/adrian.costea2

c6c2d7be401c60b12ee1a41514096fc5

Categorii: Politică | Etichete: , , , , , | Lasă un comentariu

ISTORIE- REZOLVAREA SUBIECTULUI DE METODICĂ DIN 2016


ROLUL SURSELOR ISTORICE ÎN FORMAREA-DEZVOLTAREA-EVALUAREA COMPETENȚELOR

  1. Precizarea unei categorii de surse istorice și menționarea a două avantaje și a două dezavantaje ale utilizării surselor istorice din această categorie în cadrul activităţii didactice specifice secvenței date.
  2. Precizarea unei metode de predare-învăţare în care se pot utiliza sursele istorice pentru care ați optat și exemplificarea formării/dezvoltării competenței 2.4. prin folosirea acestei metode (menționarea a două caracteristici ale metodei, a termenilor istorici, conceptelor, problemelor de atins și a conținuturilor utilizate, respectiv a trei sarcini de lucru date elevilor, referitoare la surse istorice).
  3. Proiectarea unui item de tip subiectiv care să evalueze ambele competențe din secvența dată.
  4. Precizarea unei metode complementare/alternative de evaluare care poate fi utilizată pentru competențele din secvența dată și menționarea a două criterii de evaluare specifice acestei metode.

CONȚINUTURI VIZATE- ROMÂNIA DUPĂ AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL (Programe şcolare ISTORIE, clasele a V-a – a VIII-a, OMECI nr. 5097 / 09.09.2009 ) 

• Evoluţii specifice ale regimului comunist 1945-1989
• Decembrie 1989. Context şi consecinţe
• Revenirea la democraţie

REZOLVARE (BIBLIOGRAFIE: DIDACTICA ISTORIEIDIDACTIC.RO)

Există două categorii principale de surse istorice: sursele fundamentale (scrise) și sursele vizuale. Cele din urmă sunt analizate întotdeauna separat, având rolul de confirmare și nuanțare a informațiilor extrase din sursele scrise. Conținuturile vizate fac parte din istoria secolului al XX-lea, de aceea vor prima sursele fundamentale. Cu cât evenimentele la care ne referim sunt mai apropiate de prezent, cu atât se extinde câmpul de investigație (câmpul istoriografic), mai exact creșterea numărului de categorii de surse istorice analizate.

Dat fiind faptul că tema studiată este una de istorie națională recentă, voi menționa o altă categorie de surse istorice: sursele de istorie orală. Acestea nu pot fi decât relatările părinților sau bunicilor elevilor (martori ai trecutului) cu privire la perioada regimului comunist. Dat fiind faptul că folosirea acestei categorii de surse istorice are atât avantaje cât și limite, o voi detalia în vederea rezolvării punctului 1.

Avantaje

  • Utilizarea surselor de istorie orală asigură o participare activă a elevului la reconstruirea trecutului.
  • Facilitează elevului capacitatea de asociere și de comparație: istoria orală permite stabilirea unei legături între experienţa şi mediul personal al elevului şi evenimente şi fenomene care au (au avut) loc pe o scară mai largă.

Pe de altă parte, principalul dezavantaj este legat de subiectivitate. 

Subiectivitatea se datorează percepţiei individuale a fenomenului sau evenimentului (modul în care un individ a perceput, prin prisma propriei educaţii, a intereselor şi nevoilor sale). Un alt dezavantaj al istoriei orale este inexactitatea informațiilor oferite: cu trecerea timpului, martorul a uitat unele detalii sau a considerat că nu sunt semnificative.

Cu toate acestea, folosirea istoriei orale în procesul de predare-învățare a acestor teme de istorie recentă este pe deplin justificată și recomandată cu încredere.

La clasă, profesorul utilizează atât surse istorice puse la dispoziție de manual, cât și surse culese din alte tipuri de resurse didactice.

Rolul surselor istorice în formarea/dezvoltarea competențelor din programa școlară de istorie este acela de dezvoltare a capacităților/deprinderilor de analiză sinteză, implicit dezvoltarea gândirii critice, finalitate primordială a disciplinelor socio-umane. Se recomandă în activitatea didactică folosirea surselor istorice ca mijloc de reducere a consumului de timp.

Există o schemă a succesiunii logice a celor trei elemente ale demersului instructiv educativ la disciplinele socio-umane. La istorie, schema are ca pivot central sursele istorice, facilitator al cunoașterii și interpretării trecutului.

CUNOȘTINȚE (Despre evenimente istorice și surse cu privire la evenimente)

ABILITĂȚI (de lucru cu sursele istorice) /DEPRINDERI ( de analiză a surselor)⇔

VALORI ȘI ATITUDINI (față de trecut, cât și față de prezent).

Ambele competențe din secvența dată fac apel la analiza surselor istorice:

2.4. Rezolvarea unor situaţii-problemă, prin utilizarea adecvată a surselor istorice referitoare la fapte din istoria românilor, desfăşurate în […] secolul al XX-lea.

3.7. Stabilirea unor relaţii între aspectele unui fapt istoric din […] secolul al XX-lea, pe baza surselor istorice.

Punctul 2 solicită precizarea unei metode de predare-învăţare în vederea formării/dezvoltării compentenței 2.4.  Am ales o metodă folosită de obicei la clasele mici, metoda Știu / Vreau să știu / Am învățat, deoarece implică categoria de surse ale istoriei orale menționată anterior.

Înainte de a descrie utilizarea metodei în sine, o voi pune în legătură cu o grilă de lectură, respectiv de analiză a surselor istorice, a cărei folosire se recomandă la lecțiile de istorie. Cele trei elemente-cheie de analiză sunt următoarele:

TEXTUL propriu-zis ( prezentarea unor fapte, evenimente sau fenomene istorice- datele problemei, punte între context și subtext)

CONTEXTUL (mediul în care a fost produsă sursa)

SUBTEXTUL ( ceea ce implică textul ca referință față de context).

În final, sunt elaborate concluziile de interpretare a textului istoric. Pentru a ridica gradul de complexitate a metodei Știu / Vreau să știu / Am învățat se impune utilizarea acestui tip de grilă de lectură; totodată pentru a fi în acord cu competența 2.4 – folosirea problematizării prin adecvarea la interpetarea surselor istorice. 

Cu privire la conținuturile utilizate (plus concepte, termeni istorici, probleme de atins), m-am gândit să aplic această metodă pentru înțelegerea situației din deceniul al 9-lea, perioada de sfârșit a regimului comunist din România.

Prima etapă a metodei presupune reactualizarea cunoștințelor anterioare (așa-numitele idei-ancoră), atât cele dobândite în cadrul orelor de curs, cât și cele ce țin de educația non-formală. Elevii pot prezenta la începutul orei eseuri ce conțin mărturii ale celor mai în vârstă cu privire la tema studiată ( folosirea surselor de istorie orală). Voi reveni asupra acestei sarcini la rezolvarea punctului 4 (precizarea unei metode complementare/alternative de evaluare)

A doua etapă – VREAU SĂ ȘTIU- presupune identificarea întrebărilor (nelămuririlor) elevilor, a căror curiozitate a fost stimulată de părinți sau bunici.  Profesorul are rol de moderator, de facilitator în asimilarea noilor cunoștințe. Se vor folosi texte din manual sau din alte materiale didactice. Elevii vor avea ca sarcină căutarea răspunsurilor la întrebări. Tranziția spre ultima etapă presupune ințelegerea noilor informații prin prisma cunoștințelor anterioare, în scopul relevării unor noi sensuri.

Profesorul își aduce contribuția în ultima etapă -AM ÎNVĂȚAT- printr-o scurtă prelegere. Se va urmări asigurarea conexiunii inverse (feedback-ului). Ca temă, elevii vor avea de pregătit răspunsurile la întrebări referitoare la ceea ce vor dori să afle suplimentar față de tema prezentată. Profesorul poate organiza în acest scop echipe de cercetare, sugerând modul de documentare.

Să rezumăm tema dezbătută prin această metodă: Elevii vor afla de la părinți informații privind lipsurile din deceniul al 9-lea: raționalizarea alimentelor, cozile, economisirea energiei, privarea de informare- scurtarea programului TV la două ore pe zi. Textele analizate la oră vor releva motivele dezastrului economic din acei ani, determinat de dorința conducătorilor de a returna integral datoriile externe, ce au provenit din împrumuturi folosite la dezvoltarea industrială și urbană a României socialiste. Pe deasupra, toate acestea au avut loc în contextul apăsător al unui regim totalitar- represiune dură a opoziției, cenzură totală, poliție politică, cultul personalității dus la extrem (neostalinism). Există multe elemente de analizat/interpretat- acestea alcătuiesc subtextul și concluziile.

Un item subiectiv care să evalueze competențele 2.4 și 3.7 va fi elaborat pe baza unui text (sursă) istoric. Am ales un eseu structurat care să pornească de la următorul text, de fapt o celebră afirmație a cunoscutului memorialist Constantin Argetoianu, politician marcant al perioadei interbelice:

Dacă ar cădea şi Churchill, după moartea lui Hitler, lui Mussolini, lui Roosevelt, n-ar mai rămâne decât Stalin, dintre marii conducători ai războiului. Ar fi un semn că Dumnezeu vrea să încerce omenirea cu plaga comunismului.

Pornind de la această sursă, se impun următoarele întrebări (cerințe):

-Prezentați evoluția Estului Europei după anul 1945. Cum s-a făcut tranziția la socialism?

–Care ar fi fost evoluția României dacă la Conferința de la Ialta (4-11 februarie 1945) acordul de procentaj ar fi stabilit o influență mai mare a statelor democratice?

Acest item subiectiv face apel la capacitatea elevilor de a problematiza, de a-și demonstra creativitatea și originalitatea. Pentru profesor, elaborarea unei scheme de notare este destul de dificilă.

Pentru prezentarea unei metode de evaluare alternativă (complementară) a celor două competențe prin implicarea surselor de istorie orală, cea mai adecvată sarcină pentru elevi ar putea fi realizarea unui interviu cu un părinte sau un bunic, martori ai evenimentelor din istoria recentă.

În prealabil, profesorul va elabora un ghid de interviu. Desigur, va lăsa libertate elevilor în alegerea întrebărilor cu care își vor chestiona rudele mai în vârstă. Interviul va oferi măsura orginalității și creativității elevilor, remarcându-se cei cu potențiale abilități jurnalistice. Tema interviului: Revoluția din 1989. Viața cotidiană. Criterii de evaluare: calitatea documentării, modul de redactare și editare (transformarea comunicării orale în comunicare scrisă);  relevanța rezultatelor obținute. 

Date ale intervievatorului:

Nume:

Prenume:

Data/ora înregistrării

Tipul înregistrării

Locul înregistrării

 

Date personale ale persoanei intervievate:

Nume

Prenume

Data şi locul naşterii

Studii

Profesia

Naţionalitatea

Religia

Stare civilă

Scurtă prezentare biografică

 

 

Categorii: Historia magistra vitae, SOCIETATE | Etichete: , , , | Lasă un comentariu
 
 

Selecții din Revista Cinema (1938-1939). Galerie Foto


MM

Categorii: Divertisment, Historia magistra vitae | Etichete: , , , , , , | Lasă un comentariu

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com. Tema: Adventure Journal de Contexture International.